Balkanik Festival si de ce s-a potrivit perfect pentru #urbanflowers

Zilele trecute am fost la Balkanik Festival, la gradina Uranus! Uaaaau cum a fost, atat de mult mi-a placut! Un festival “mai altfel”, care aduce o cultura tare faina la suprafata, care altfel sta umbrita de stirile de la ora 5, cu multe manele si case cu turnulete. Si o face chiar bine, dovada avalansa de straini complet fascinati de tot ce se intampla acolo – de la muzica la mancare si pana la produsele de la targ. Pornind de la trupe (mi-au placut in mod special Orange Blossom de vineri si spectacolul celor de la Bollywood Masala Orkestra), Balkanik a fost mai mult decat o insiruire de concerte. A fost un festival interactiv de la un capat la celalalt, cu oamani care veneau cu 3-4 ore inainte de concert ca sa se bucure de atmosfera relaxanta (superba locatia de la Gradina Uranus) sau sa se plimbe prin targ (cel mai bine organizat targ la care am fost vreodata – felicitari, Anca). Iar evenimentele ad-hoc nu au lipsit, asadar nu am avut deloc timp sa ma plictisesc in cele 3 zile acolo.

Intr-un cuvant, ne-am relaxat, ne-am jucat (mi-am facut codita turcoaz la Artizane), am socializat (multumesc, Gabi, pentru companie) si am cunoscut oameni faini!

Tot la Balkanik am lansat si Urban Flowers – o colectie Molcush cu origini traditionale, cu o poveste tare frumoasa in spate!

Urban Flowers sau cum am combinat traditionalul cu “viata la oras”

Mai demult, am fugit cateva zile, impreuna cu Andrei (my partner in crime) intr-un satuc din judetul Vrancea, sa luam o pauza. Veneam dupa multe weekenduri in care am avut ateliere, comenzi, ce mai – aveam nevoie de un loc fara adhd. Acest satuc este minunat, este mic, cei mai in varsta inca se imbraca traditional, tes covoare si pun margele la ii. Ii cu multa natura si aer curat, si te odihnesti in 2 ore cat in 10. In fine, revenim 🙂 Acolo oamenii isi impodobesc camerele cu ajutorul covoarelor traditionale. Si ma uitam asa la aceste covoare si imi inchipuiam ce fain ar fi pot pune aceste tesaturi pe produse Molcush…. Dau fuga la tanti Maria si o intreb daca se gasesc de cumparat prin sat. Aici am aflat o poveste tare trista, sa va spun…

Majoritatea copiilor acestor batrani au plecat in Italia/ Spania la munca. De ceva vreme, au decis sa se intoarca. Lor nu le plac aceste covoare, le considera demodate, invechite. Ti se rupe sufletul cand stai de vorba cu batranele de acolo care au tesut aceste covoare. Un fel de “Am muncit enorm ca sa fac zestre la copil, si el vrea var”! Asa ca am zis, hai sa cumpar eu de la ei, sa nu sfarseasca printr-un pod plin de molii. In felul acesta ei fac un ban, eu am tesaturi faine la Bucuresti!

De aici a pornit toata colectia Urban Flowers!

Tre’ sa recunosc, m-am uitat cateva saptamani bune la covorul respectiv, nu imi venea sa pornesc nimic, parca niciun produs nu se lega acea tesatura. Pana cand, am primit invitatie la Balkanik Festival, si atunci toate s-au legat pur si simplu.

Am facut o traista la inceput, apoi o borseta, apoi  traista si mai mare. Am zis ca ar arata minunat pe o salteluta de yoga. Hop, am si croit-o. Apoi, uitandu-ma la traistele respective, la 12 noaptea, ii zic lu’ Andrei “hai sa ma ajuti sa fac un rucsac rotund, perfect rotund” si pe la 3 aveam rucsacul gata. De la cel rotund, am zis ca mai putem face unul, mai patrat, un soi de 3 in 1: rucsac, geanta de umar si geanta de mana. La final, dupa muuulta munca si ore nedormite, ne uitam la produsele iesite. Bai, sunt chiar frumoase! Si nu ma deranjeaza ca am taiat minunatie de covor ca sa fac rucsac, pentru ca am lucrat cu atata grija si migala la acel rucsac incat ii face cinste covorului!

Sa va spun sincer, nu as fi reusit sa am toata colectia  gata la timp, daca nu primeam ajutor. De curand, vin la atelier doua fete minunate, Alexandra si Corina. Ele, impreuna cu Andrei, m-au ajutat sa le punem pe toate cap la cap. Promit sa va povestesc intr-un articol viitor mai multe detalii despre echipa Molcush  🙂 Pana atunci, BIG THANK YOU!

Tragand linie la final, Urban Flowers inseamna sa nu lasam lucrurile frumoase pe care le avem sa se piarda. Sa luam un covor de 20 de metri, dintr-un satuc din Moldova, si sa ii dam o noua viata. Sa il purtam zi de zi, sa il admiram, sa il admire cei din jurul nostru si sa reinvie prin utilitate si prin frumusete. Multumim Balkanik pentru inspiratie 🙂